Oraşul Ocnele Mari este din nou în pericol. Recent, o surpare în una din cavernele câmpului I de sonde s-a reactivat. Autorităţile încearcă să găsească soluţii pentru a evita o situaţie asemănătoare celei din decembrie 2005.
Dincolo de soluţiile autorităţilor, de rapoartele specialiştilor şi de mediatizarea fenomenelor de la Ocnele Mari rămân oamenii din zonă. Mulţi fără case, mai mulţi cu teama că într-o zi locuinţele lor vor fi înghiţite în valuri de saramură. Mai nou, în câmpul I de sonde aparatele specialiştilor indică prăbuşiri din tavanul cavernelor de sare. Liniştea celor din Ocne este din nou tulburată de ameninţarea unor alunecări de teren dezastruoase, însoţite ca de obicei de râuri de apă sărată. Manifestările fizico-mecanice şi geologice din câmpul I, aşa cum li se spune surpărilor de caverne în termeni ştiinţifici, au debutat în 30 august şi au fost înregistrate de aparatele experţilor deplasaţi în zonă. De atunci, situaţia s-a înrăutăţit, de vreme ce luni dimineaţă a avut loc la Prefectura din Vâlcea o şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) la care au participat reprezentanţi ai SC Conversmin SA, societatea de stat care asigură lucrările de reabilitare în zonă, experţi din Universitatea Bucureşti, dar şi trimişi ai Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Concluziile autorităţilor, dar şi ale experţilor deopotrivă sunt îngrijorătoare. 31 de locuinţe sunt în pericol de a fi înghiţite de saramură în cazul în care plafonul câmpului I de sonde ar ceda, se arată în informarea emisă de prefectură. Pentru a preveni şi înlătura eventualele efecte ale unei prăbuşiri necontrolate, atât faţă de locuinţele din aval, cât şi faţă de mediu, CJSU a adoptat Hotărârea nr. 16, prin care se iau măsuri pentru monitorizarea şi intervenţia în câmpul I de sonde.
Construirea de case e prioritară
Conform hotărârii adoptate luni, se instituie procedura de monitorizare pe coduri: verde, galben, roşu, începând cu 25 septembrie, iar demararea construirii de locuinţe pentru gospodăriile din câmpul I devine acţiune prioritară. Despre intenţia autorităţilor judeţene de a construi case în Căzăneşti şi, mai ales, despre dorinţa celor ce pot fi afectaţi de a se muta, Gheorghe Radu, primarul din Ocnele Mari, are îndoieli. „În momentul în care s-a făcut proiectul de strămutare şi s-au făcut propunerile pentru eventualele locuri unde aceşti oameni ar putea fi mutaţi nu s-a ţinut cont de amplasamentele pe care noi le-am propus. Atunci când autorităţile judeţene au efectuat un studiu au descoperit că 20% din locuitorii ce vor fi strămutaţi acceptă să fie mutaţi în afara localităţii“, a afirmat edilul-şef al oraşului.
Se caută soluţii
„SC Conversmin SA şi Universitatea Bucureşti vor prezenta CJSU soluţiile tehnice aprobate pentru câmpul I până la 1 octombrie, iar Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia Apelor Olt şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Vâlcea vor monitoriza parametrii apei din pârâul Sărat. La rândul său, primarul localităţii Ocnele Mari va întruni Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, pentru informarea privind fenomenele declanşate şi stabilirea de măsuri pentru informarea populaţiei şi supravegherea zonei“, se arată într-o informare emisă de prefectul de Vâlcea. Primarul Gheorghe Radu a spus că azi se va convoca în mod oficial comitetul local. „Eu am avut o întâlnire neoficială cu membrii comitetului şi am stabilit un set de măsuri pe care le vom aplica. În primul rând, vom asigura permanenţa la primărie printr-un ofiţer de serviciu. Vom constitui echipe de doi sau trei salariaţi care să ia contact cu cei care fac monitorizările în câmpul I. Am vorbit cu cei care locuiesc în zona ce ar putea fi afectată şi i-am pus în temă cu această ameninţare“, a declarat primarul. Previziunile cu privire la stabilitatea cavernei sunt foarte greu de făcut deoarece specialiştii afirmă că plafonul are o compoziţie diferită faţă de cel din zona câmpului II, acesta fiind format din roci mai dure decât zona prăbuşită în 2005.
Istoric al dezastrelor din Ocnele Mari
Pe 13 septembrie 2001 se produce o prăbuşire a cavernei de sare din câmpul de sonde de pe dealul Ţeica. Dezastrul lasă 122 de familii fără locuinţe.
Pe 12 iulie 2004, malul de nord al craterului se prăbuşeşte, viitura fiind stopată de un baraj construit în aval.
În noaptea de 22 spre 23 decembrie 2005, nenorocirea loveşte din nou, câmpul II prăbuşindu-se, un gigant crater cu saramură formându-se în loc. Zeci de case sunt inundate şi sute de locuitori sunt nevoiţi să îşi evacueze gospodăriile în ajun de sărbători. Peste un milion de litri de saramură toxică sunt deversaţi în râul Olt printr-un afluent al acestuia, în încercarea de a diminua efectele inundaţiei.
